„O dată cu intrarea în vigoarea a Directivei PSD 2, banking-ul tradiţional se va schimba”
Interviu cu Adrian Năstase, Sales Manager, Banking Business Unit, ASSECO SEE România

 
 

2018 pare anul în care bankingul de retail va începe să se transforme rapid după intrarea în vigoare a directivei PSD2. Practic, băncile îşi vor pierde „monopolul” asupra informaţiilor ce ţin de conturile clienţilor, iar serviciile de plăţi vor lua o turnură diferită. Se deschide practic, uşa celor care doresc să ia băncilor bucăţi din „partea leului”. Cum s-ar putea preveni o concurenţă masivă, neprevăzută?

Greu de estimat acest lucru însă cu siguranţă dinamica se va intensifica considerabil în această zonă. Ne aşteptăm să apară noi jucători globali însă, în acelaşi timp, poate fi o oportunitate pentru băncile existente de a dezvolta şi agrega diferite funcţionalităţi, putând genera eventuale câştiguri.

PSD2 va permite, practic, clienţilor de reail şi corporate ai băncilor, să se folosească de serviciile unor terţi pentru a-şi gestiona finanţele. N-ar fi exclus ca, în viitor, să puem plăti facturile prin Facebook sau Google, să facem transferuri P2P şi să beneficiem de analiza cheltuielilor personale simultan cu păstrarea banilor în siguranţă, în conturi bancare. Terţii vor putea să ofere servicii financiare folosind datele şi infrastructura băncilor. Cum ar trebui privite de către instituţiile de credit astfel de potenţiale ameninţări?

Servicii şi ameninţări de acest fel există şi în prezent. Ce aduce PSD2 este un cadru în care accesul la aceste servicii să se desfăşoare într-un mod controlat, atât de către bancă prin mecanisme de securitate, cât şi de către client, care va trebui să îşi dea acordul pentru a accesa informaţiile cu ajutorul unui terţ.
Serviciile bancare rămân însă la nivelul băncii respective, ele nu se modifică. Legat de securitate, autentificarea sau autorizarea unei tranzacţii se execută cu respectarea mecanismelor impuse de bancă, existând bineinţeles trasabilitate privind acţiunile utilizatorului. Din punct de vedere al utilizatorului retail, un beneficiu ar fi o imagine globală, centralizată, a produselor pe care le deţine la mai multe bănci. Pentru zona Corporate situaţia este complexă, băncile trebuie să ia în calcul cerinţe specifice, cum ar fi drepturile utilizatorilor sau semnăturile multiple în cazul autorizării plăţilor.

Printre schimbările aşteptate se numără noile cerinţe de întărire a autentificării clienţilor bancari, incluzând aici suport pentru autentificare prin două elemente pentru cele mai multe tipuri de plăţi, dar şi nevoia de a furniza interfeţe de operare pentru aşa-numiţii furnizori terţi. Astfel de furnizori pot fi furnizori de servicii de iniţiere plăţi (PISP), furnizori de servicii de informaţii conturi (AISP) sau orice combinaţie de astfel de terţi. Un PISP va iniţia plăţile, în vreme ce un AISP va furniza accesul la informaţiile din contul bancar. Vor fi aceştia jucători locali, regionali sau continentali?

Cu siguranţă, va fi vorba despre un mix. Consider foarte important rolul băncilor, dar şi pe cel al furnizorilor de tehnologie de a educa şi informa corect utilizatorii cu privire la aceste servicii electronice. De acest lucru depinde în mod direct gradul de acceptare şi apetitul utilizatorilor din România. Din analiza statisticilor disponibile până în prezent, există un potenţial mare de creştere în această zonă. Este de asemenea de aşteptat ca marii jucătorii globali (Apple, Google, Facebook) să aibă un cuvânt important de spus în direcţia în care vor evolua aceste servicii.

Pentru bănci, ar fi de presupus că datorită cerinţelor de securitate impuse prin noua directivă şi prin deschiderea interfeţelor API, cheltuielile instituţiilor de credit vor creşte. Mai mult, se crede că 9% din veniturile generate de plăţile din sectorul de retail se vor pierde în favoarea viitorilor PISP...

În perspectiva unei pieţe din ce în ce mai competitive, băncile vor trebui să îşi adapteze strategia. Cerinţele de securitate sunt însă necesare în contextul actual în care atacurile informatice sunt din ce în ce mai avansate şi personalizate pentru a afecta o anumită bancă sau chiar un anumit client. În aceste cazuri, riscul reputaţional trebuie diminuat, iar măsurile adoptate sunt benefice pentru piaţa din România.
Legat de venituri, trebuie precizat că băncile vor fi în continuare pionul principal, nefiind vorba de o înlocuire a serviciilor oferite de acestea. Depinde însă care va fi strategia lor de a compensa unele posibile diminuări în anumite zone, cu posibilitatea generării de noi venituri, acest lucru fiind, cred eu, posibil.

Intrarea în vigoare peste opt luni a prevederilor directivei PSD2 va sili băncile să ia decizii strategice, în funcţie de felul în care va evolua ulterior ecosistemul de plăţi. Cât de locale sau europene vor rămâne pieţele financiare? Cum ar putea reacţiona clienţii: vor rămâne credincioşi băncilor tradiţionale sau vor avea încredere în fintech-uri noi pentru a face plăţi?

Într-adevăr, băncile care vor reacţiona rapid şi se vor adapta noilor cerinţe, vor avea de câştigat. Vorbim deja de o piaţă locală sau europeană cel puţin, iar încrederea este unul din factorii importanţi, poate cel mai important, când vorbim de alegerea unor servicii bancare. Cert este însă faptul că banking-ul tradiţional se va schimba. Cum aducem siguranţă şi valoare adaugată serviciilor oferite clienţilor, rămâne să vedem în perioada următoare.

Va uni directiva PSD2 piaţa europeană de servicii financiare? La acest moment, sub 3% dintre clienţii ţărilor europene au achiziţionat produse bancare din altă ţară a UE. Se va schimba, credeţi, această situaţie în viitor?

Răspunsul este categoric da. Vor exista din ce în ce mai puţine bariere către o piaţă europeană, iar aceasta pare să fie direcţia în care ne îndreptăm.

Disruptorii, competitorii neştiuţi, fintech-urile, sunt acei jucători care vor clătina din temelii sistemul actual european de plăţi. Pot transforma băncile astfel de entităţi din concurenţi în parteneri?

Există astfel de parteneriate de succes în prezent şi cred că în noul context impus de PSD2 lucrurile se vor dezvolta în această direcţie. Fintech-urile vor încerca, în mod evident, să vină cu o nouă abordare în privinţa serviciilor de plată electronice, iar accentul va fi pus pe valoarea adaugată a serviciului respectiv. Parteneriat sau competiţie, utilizatorul final va avea de câştigat, accentul se pune acum pe satisfacerea nevoilor sale.



Cristian Pavel